Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
„Orasul Aurului” asa este denumit Johannesburg, mega orasul aflat in regiunea Gauteng din Africa de Sud, incadrat in primele 100 asezari urbane de mari dimensiuni din lume. Cu toate ca nu este capitala statului, orasul beneficiaza de prezenta majoritatii companiilor bancare, financiare, trusturi si congregatii economice care isi au sedii operative in zona urbana.
Ponte City amplasat in suburbia Berea a Johannesburg-ului reprezinta un turn inalt de 173m proiectat in anul 1973 si construit in 1975 in stilul arhitectural brutalist, avand 55 de etaje si fiind cea mai inalta cladire din Africa. Forma cladirii este cilindrica, cu un miez gol sub forma de atrium, in timp ce baza este formata dintr-o ampla platforma ce adaposteste spatii comerciale, activitati de birou si o partie de ski de aproximativ 3000mp. Tipologia planimetrica a cladirii este reprezentata de un cerc in care spre curtea interioara exista holul de circulatie, puternic vitrat, in timp ce spre exterior sunt dispuse apartamentele, cu suprafete vitrate generoase.
Arhitectul principal al cladirii a fost Mannie Feldman care a colaborat in cadrul proiectului cu Manfred Hermer si Rodney Grosskopff, acestia propunand forma cilindrica si ulterior de tub a cladirii luand in calcul necesitatea iluminarii tuturor spatiilor, inclusiv bai si bucatarii pentru ca imobilul sa respect legislatia constructiilor din Africa de Sud.
In anii 1980 a existat o migratie a nigerienilor si zimbabwezilor catre Johannesburg ce au adus cu ei una dintre cele mai nocive activitati pentru orice comunitate – distributia si consumul de droguri Astfel, in acea perioada activitatea acestor grupari a condus la cresterea alarmanta a infractionalitatii in zona perimetrala turnului. Pana in anii 1990 intregul areal devenise extrem de periculos pentru cetateni, turnul fiind acaparat de catre gangsteri si fortandu-i pe locuitori sa se mute. Descrierile consemante precizeaza ca in interiorul miezului, nivelul de gunoi atingea etajul 5 al cladirii, facand imposibila locuirea in conditii bune datorita mirosului, infectiilor si bolilor care se raspandeau cu o viteza ametitoare. Totul avea sa devina in mai putin de 15 ani de la finalizarea constructiei o mare mahala etajata, sediul principal al traficantilor de droguri, al delicventilor si tot ce poate fi mai rau intr-un astfel de mediu. Un fost rezident al turnului mentiona intr-un interviu „la etajul 13 si 14 puteai gasi orice de la servicii sexuale pana la diverse tipuri de acid, totul fiind disponibil imediat. Efectiv cladirea fusese capturata si deturnata de la scopul sau initial”.
La momentul punerii in functiune cladirea era ocuapata de o majoritatea covarsitoare de populatie de culoare alba, care beneficia de un statut exclusivist avand in vedere adresa de rezidenta, fiind multi invidiosi care ii priveau altfel pe locuitorii turnului, care practic se evidentiau din multimea locuitorilor orasului doar prin locul de rezidenta.
In acea periaoda zona inconjuratoare, Hillbrow, era un hub multicultural in voga, plin de cafenele, ceainarii, librarii, etc care in mai putin de 15 ani avea sa se transforme intr-una dintre cele mai cunoscute mahalale din lume ca urmare a aparitiei emigrantilor din intreaga Africa, devenind zona cea mai fierbinte in care drogurile, prostitutia, armele de foc dominau viata cotidiana, generand degradarea urbana si decaderea Ponte.
Se poate spune ca Ponte a devenit cea mai inalta mahala din lume, o mahala multietajata, o distopie a orasului desprinsa parca din scrierile science-fiction despre apocalipsa viitorului. La mijlocul anilor 1990 a existat chiar o propunere de a transformat Ponte Tower intr-o inchisoare pe verticala, insa idea a fost abandonata. Ponte s-a transformat dintr-un simbol al Africii de Sud intr-un exemplu de crestere si decadere ca urmare a politicilor defectuoase derulate in acele vremuri. Prea putini au fost cei care au crezut in renasterea ce urma sa vina la o distanta de inca 15 ani.
In 2007 a inceput revitalizarea ansamblului sub denumirea de „New Ponte” de catre compania Ayyoub prin investitii masive in vederea reabilitarii integrale, proiectul de restrurcturare prevazand 465 unitati locative, zona comericala si de petrecere a timpului liber. Toate investitiile programate la nivelul zonei Hillbrow si Berea vizau pregatirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, dar din pacate criza creditelor subprime a condus sistemul bancar intr-un colaps astfel ca lucrarile de revitalizare au fost oprite destul de repede dupa start, iar proiectul a fost cedat de catre Ayyoub proprietarului initial, Kmepston Group.
Clasa tanara de mijloc s-a mutat inapoi in Ponte dupa 40 de ani de la inaugurarea sa pornind cu un optimism nesperat. Johannesburg a functionat dintotdeauna ca un magne pentru emigranti reprezetand un motor economic al tarii, autoritatile locale clamand ca fiind New York-ul Africii. La nivelul anului 2017, cladirea era deja „dorita” si „permisiva”, doar ca rezidentii sunt altii decat cei initiali, populatia majoritara, intr-o cota de aproximativ 80% este cea de culoare, incluzand emigranti din diverse tari.
In prezent accesul in imobil este securizat prin porti electromagnetice de tip turnicheti, paza umana permanenta pentru a combate intruziunea nepermisa ce ar putea afecta populatia rezidenta si mai ales pentru a limita posibilitatea de a redeveni o mahala, avand in vedere trecutul recent de trista amintire.
La fel ca si in cazul Pruitt-Igoe observam ca anumite dezvoltari rezidentiale pot fi daunatoare pentru comunitate daca nu este avut in vedere contextul socio-economic imediat urmator darii in exploatare. Atat Pruitt-Igoe cat si Ponte Tower reprezinta adevarate repere pe care orice societate trebuie sa le analizeze, iar autoritatile publice locale si centrale sunt obligate sa gandeasca pe termen scurt, mediu si lung, pentru a lua acele decizii favorabile comunitatilor, previzionand posibilele alteratii ale conceptului datorita factorilor antropici, dinamicii transformarilor si rapiditatii de adaptare a oamenilor la noi conditii de viata.
arh. urb. Alexandru Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design