Construirea parcurilor fotovoltaice in extravilan fara PUZ in 2023

Inceputul de an aduce o noua schimbare legislativa a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructie, una dintre legile cu cele mai multe schimbari de-a lungul timpului, un act normativ contestat si blamat de foarte multi datorita nenumaratelor ajustari in descursul anilor si mai ales dupa anul 2016.

In noua ianuarie a fost publicata Legea 21/2023 pentru modificare si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructie avand un singur articol unic prin care se aduc doua modificari, respectiv:

• Articolul 11, alineatul 1, s-a introdus litera t) care mentioneaza ca nu este necesara autorizatia de construire pentru lucrarile de intretinere periodica si reparatii la sistemele de aparare impotriva inundatiilor gestionate de serviciile de gospodarire a apelor, dar este necesara notificarea autoritatilor publice locale privind realizarea acestor lucrari de catre societatile comerciale angajate de catre Apele Romane sau subsidiarele acesteia;
• Litera g) din articolul 11, alineatul 1 s-a modificat mentionand ca se actualizeaza obiectivele de investitii care se pot construi pe terenuri agricole conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, articolul 92, alineatul 2, literele c), e) si j), precum si constructiile prevazute la alineatul 3.

Legea 18/1991 privind fondul funciar, un alt act normativ cu vechime in legislatia romaneasca post-decembrista, cu o multitudine de modificari si aceasta a fost modificata in 2022 cand a permis construirea mai multor obiective de investitii pe terenuri aflate in extravilan, fapt ce a generat interes crescut din partea unor investitori, despre respectivele modificare, aflate inca in vigoare puteti citi in articolul „Construirea fara PUZ in extravilan modificari de Lege in 2022”

Articolul 92, alin.2, litera c) din Legea 18/1991 a fost completat iar in momentul de fata, pe terenurile agricole inventariate si incadrate in clasa de calitate III, IV si V avand categoria de folosinta, arabil, pasune, vii si livezi, se pot depune documentatii tehnice pentru scoaterea acestora din circuitul agricol, in baza studiilor de specialitate aferente in vederea construirii de „obiective specifice producerii de energie electrica din surse regenerabaile, exclusiv in scopul asigurarii energiei pentru consumul propriu al exploatatiei, amplasate in cadrul fermelor, spatii de prelucrare, procesare, comercializare a produselor vegetale si zootehnice, imobilelor cu destinatie agroturistica”.

Asadar, pot fi scoase din circuitul agricol acele parcele de teren care se incadreaza in clasele de mai sus si pot fi construite fara PUZ centrale fotovoltaice sau eoliene doar pentru asigurarea energiei necesare constructiilor agricole. Articolul de lege stipuleaza in clar sintagma „exclusiv in scopul asigurarii energiei pentru consumul propriu”, eliminand eventuala interpretare prin care s-ar fi inteles ca se pot realiza centrale fotovoltaice sau eoliene de catre investitori in domeniul energiilor regenerabile.

Articolul 92, alin.2, litera j) vine si detaliaza care sunt obiectivele de investitii aferente domeniului energiei astfel „capacitati de productie a energiei soolare, energiei eoliene, energiei din biomasa si biogaz, unitati de stocare a electricitatii, statii de transformare” si alte sisteme care pot fi amplasate pe terenuri de maxim 50ha. Cu alte cuvinte legiuitorul a introdus si o limitare a suprafetei aferenta centralelor de productie a energiei regenerabile pentru consumul propriu.

Desigur ca in contextul general de reducere a consumului de energie produs prin arderea combustibilillor, in scopul reducerii efectelor gazelor de sera, scaderii concentratiei de CO2 si aderarea la agenda Uniunii Europene privind reducerea consumurilor de energie, coroborat cu pretul aflat in crestere pentru tot sectorul energetic, era firesc ca si Parlamentul Romaniei sa adopte modificari care sa contribuie la dezvoltarea sistemelor energetice proprii care sa asigure eficienta si o mai mare independenta fata de sistemul national traditional.

Doar ca, asa cum putem observa din analiza actului normativ, Parlamentul s-a orientat spre micii consumatori, producatorii, agricultorii si in general cei implicati in domeniul agriculturii, un domeniu care beneficiaza de diverse subventii, pentru a-i incuraja sa investeasca in productia de energie si pentru a le facilita procesul de obtinere a autorizatiei de construire pentru aceste sisteme si facilitati.

Asadar, pe un teren agricol care se incadreaza in anumite clase de calitate, amplasat in extravilanul localitatii, se poate emite autorizatie de construire fara a fi necesara aprobarea unui PUZ pentru construirea de centrale fotovoltaice, eoline, biomasa si echipamentele anexe care vor fi utilizate exclusiv in scopul producerii energiei pentru exploatatiile agricole si cele destinate cresterii animalelor, incluzand desigur si constructiile administrative si agroturistice aferente acestora, asa cum sunt stipulate in Legea 18/1991.

In ceea ce priveste investitiile in parcuri fotovoltaice sau eoliene de sine statatoare construire in scopul producerii de energie destinata vanzarii, pentru acestea in continuare trebuie elaborata si aprobata o documentatie PUZ, iar scoaterea de circuitul agricol, definitiv sau temporar, se va realiza conform prevederilor aceleiasi Legi 18/1991 privind fondul funciar

arh. urb. Alexandru Cristian BALAN

Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design