Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
Fostul bloc socialist se imparte in doua mari categorii: statele din sud si sud-est si restul. Iar aceasta impartire determina cetatenii din prima categorie sa aiba o viziune extrem de pozitiva fata de ce se intampla in statele din vestul europei, inghitind cu o viteza uriasa tot ce livreaza acestea, inclusiv arhitectura cladirilor. Iar dintre aceste state din sud-estul europei, Romania a demonstrat aviditatea pentru tot ce este vestic incepand de la bunuri si terminand cu diverse obiceiuri.
Cand vine vorba despre arhitectura insa, exista suficient de multe influente vestice, dar raportat la numarul total de constructii care se realizeaza de la zero, asa numitele greenfield-uri, putem observa ca sunt destul de multe „romanisme” si adaptari ale solutiilor tehnice, cele mai multe insemnand simplificari, ca sa nu le spunem chiar „incropeli”.
Cu totii avem tendinta de a compara ce se construieste in Romania cu constructiile din vest, cele promovate in media, in cadrul workshop-urilor, seminariilor, conferintelor, etc, dar omitem faptul ca ni se prezinta cele mai interesante si bune cladiri, care indeplinesc ultimele tendinte si care sunt conformate si echipate cu ultimele tehnologii. Sa ne lamurim: nu toate constructiile din vest sunt cladiri fanion. Ceea ce isi prezinta fiecare stat reprezinta top of the top in domeniul respectiv. As putea face o comparatie cu muzica, unde pe piata internationala ce ajunge hit este cea mai buna piesa dintr-un numar urias de productii muzicale, astfel ca nu putem cataloga o tara dupa una, doua sau cinci piese, obiecte, constructii pe care le-a promovat intens, evidentiindu-le dintr-un numar foarte mare de creatii, unele poate chiar de o calitate indoielnica. Asadar, inainte de a compara creatiile a doua state, comparati intregul fond, conditiile economice, strategiile pe termen scurt, mediu si lung, obiectivele si interesele, analizand de fapt contextul in care se intampla ceva.
Romania este o tara in care avem temperaturi de minus 15 grade iarna si plus 40 grade vara, insemnand o plaja de 55 de grade in care materialele de constructie trebuie sa aibe aproximativ acelasi comportament. Prin comparatie Italia are o margine de 35-40 grade, Germania sau Danemarca o plaja de 30-35 grade, in timp ce Spania are un interval de 20-25 grade. Aceste diferente de temperatura conduc la posibilitatea utilizarii unor materiale de constructie diferite, cum este in cazul tamplariilor, unde in anumite state nu este necesara instalarea in profil a barierei termice, astfel ca dimensiunea finala a profilului este mai mica. Profilul de tamplarie fiind mai subtire, imaginea arhitecturala a cladirii este alta, mai delicata, mai finuta. Iar acest exemplul este doar unul dintr-o lunga serie ce impacteaza modul de construire si aspectul final al cladirii.
Romania este o tara cu activitate seismica, iar acest aspect determina un anumit mod de calcul al structurilor de rezistenta privind comportamentul in cazul unui seism de mare magnitudine. Iar daca privim cu atentie harta seismica a tarii noastre vom observa ca zonificarea este diferita, zonele cele mai periculoase din punct de vedere seismic fiind moldova si muntenia, in timp ce ardealul sau crisana stau mult mai bine, aspect confirmat si de coeficientul de acceleratie gravitationala care in primul caz este de 0,35-0,30, in timp ce in al doilea caz vorbim de 0,20-0,15, ceea ce in traducere libera inseamna o reducere de 40-50%. Totusi si in cazul zonelor din nord-vestul tarii se iau in calcul seismele, astfel ca aceasta conditie determina o anumita dimensionare a elementelor structurale si anumite posibilitati tehnice constructive.
Orice constructie se bazeaza pe structura de rezistenta, iar o componenta extrem de importanta a acesteia sunt fundatiile, a caror proiectare se realizeaza in baza studiilor geotehnice sau chiar a expertizelor tehnice geologice a masivelor de pamant. Pentru a folosi termeni cat mai clari in cadrul acestor studii se stabileste „duritatea pamantului” la care se pot amplasa fundatiile, modul in care se comporta la umezire, capacitatile de reactie, contractie si dilatatie a pamanturilor, toate informatiile fiind ulterior prelucrate pentru a determina cea mai buna solutie de fundare. Datorita reliefului variat, Romania beneficiaza de o multitudine de tipuri de sol, astfel ca si conditiile de fundare difera foarte mult intre judete si regiuni, ceea ce conduce la necesitatea realizarii mai multor tipuri de fundatii in functie de particularitati. Aceste fundatii determina in principiu si tipul de suprastructura utilizat. conformarea si dimensionarea acesteia. De aceea majoritatea proiectelor de structura preluate din alte tari nu pot fi utilizate la noi.
In era post comunista am asistat la o dezvoltare haotica a localitatilor cu rang de oras si mai ales municipiu, o dezvoltare necontrolata, vag reglementata urbanistic si cu consecinte grave asupra cadrului natural si antropic existent, generatoare de numeroase disfunctii urbane si deficiente pe care locuitorii le resimt din plin. La acest capitol vorbim desigur despre lipsa infrastructurii rutiere, de transport public, a dotarilor si echipamentelor urbane si nu in ultimul rand de infrastructura de utilitati publice. Dezvoltarea spatiala a oraselor a generat fenomenul de sprawl urban, o parte din populatie migrand catre locuirea in periferia marilor concentrari urbane, in ciuda lipsurilor evidentiate anterior. Tinand cont de lipsa planificarii si reglementarii corespunzatoare este limpede de observat modul dezastruos in care au aparut enclavele periurbane si slabele legaturi spatiale intre acestea si punctele de interes general sau zonal.
Dupa 50 de ani in care arhitectii au avut prea putina importanta locul acestora fiind in institutele de proiectare si mai deloc in piata libera care aproape ca nu exista, cetatenii nu au interactionat cu acesti specialisti pentru a le fi explicat rolul arhitectului si a inginerilor in cadrul proiectelor, modul in care trebuie abordata orice constructie, care sunt punctele pe care trebuie sa le urmareasca, scopul, obiectivele si jaloanele. Lipsa de educatie a consumatorului final a determinat impartirea arhitectilor in doua tabere: cei care au ales sa realizeze proiecte dupa bunul plac al beneficiarului si cei care duc o lupta continua de educare si convingere din dorinta de a crea obiecte arhitecturale cu valoare adaugata.
In Romania post decembrista apar „afaceristii” care sunt primii „dezvoltatori” de structuri masive, multe nefinalizate nici astazi, fara a avea o functiune clara, ci doar o masivitate determinata de gandirea „vom vedea ce facem cu ea”. Ulterior apar speculantii in imobiliare care interpreteaza cadrul legislativ cum doresc si conving autoritatile publice locale sa emita autorizatii de construire pe baza acestor interpretari din dorinta de maximizare a profiturilor obtinute. Acest fenomen este si astazi in plina desfasurare in majoritatea marilor orase. „Oamenii cu bani” sunt cei care comanda proiecte si construiesc imobile, in timp ce oamenii cu venituri mici sau reduse sunt cumparatorii prin credit ipotecar. Primii sunt cei care beneficiaza de profituri uriase din vanzare, in timp ce a doua categorie este cea care genereaza profitul prin indatorare fata de institutiile de creditare.
Cererea de locuinte a fost intotdeauna mai mare decat oferta, mai ales ca Romania este „tara proprietarilor”, majoritatea fiind educati din familie sa aibe o proprietate in detrimentul platii chiriilor si „umflarii conturilor altora”. In fapt, discutam despre un anumit tip de abordare pe care romanii o au vis-a-vis de contractarea proiectantilor, mai ales a arhitectilor si ulterior a executantilor, aspect care se reduce deobicei la un singur factor: pretul cel mai mic.
Am incercat sa evidentiam in cateva randuri o parte din elementele care compun raspunsul la intrebarea ce a generat titlul acestui articol. Desigur, ca sunt doar cateva aspecte, ce pot fi detaliate mai mult si aprofundate, dar momentan ne rezumam la acestea.
arh. urb. Alexandru-Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design