Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
In domeniul proiectarii se utilizeaza foarte multi termeni care definesc diverse documentatii tehnice, etape de lucru si pe care foarte multe persoane le utilizeaza gresit sau nu le inteleg, pe cale de consecinta nu stiu ce trebuie sa solicite pentru ofertare corecta, iar scopul acestui articol este sa aducem putina claritate pentru termenii mentionati in titlu.
Studiul de fezabilitate prescurtat SF se realizeaza de catre o echipa mixta compusa din arhitect, ingineri proiectanti pe specialitati – rezistenta, instalatii interioare (electrice, sanitare, termice), instalatii exterioare cladirii (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si gaze naturale) pana la punctele (caminele) de bransament aflate la limita de proprietate – si economisti care realizeaza analizele economice si financiare pentru intregul proiect.
Persoanele juridice care doresc accesare unor finantari din fonduri nerambursabile precum si institutiile publice indiferent de sursa de finantare (buget propriu sau alte fonduri) au obligatia de a intocmi un studiu de fezabilitate al carui continut cadru este reglementat de catre HG 907/2016. Conform acestui act normativ exista trei notiuni pentru studiu de fezabilitate:
Toate cele trei tipuri de SF au continut cadru diferentiat pentru a particulariza cat mai mult investitia in vederea aprobarii indicatorilor tehnico-economici.
Studiul de fezabilitate reprezinta o etapa de proiectare a unui obiectiv de investitii care se incadreaza in constructii civile, industriale, edilitare, infrastructura, etc si are rolul de a stabili conceptia spatiala si planimetrica a viitorului obiectiv la care se adauga componenta financiara pentru ca la finalul acestei documentatii sa fie stabiliti indicatorii tehnico-economici. Prin indicatori tehnico-economici se intelege sinteza documentatiei SF, intr-o traducere laica inseamna pentru o anumita unitate de masura a cantitatii exista un cost per unitate, iar in total pentru a obtine cantitatea totala este necesar un buget. Acesti indicatori tehnico-economici se aprobate in cadrul unei Comisii Tehnico-Economice organizate la nivelul Autoritatii Contractante, a unui Minister sau a unei institutii subordonate acestuia, dupa caz, in functie de tipologia investitiei, plafonul investitional propus sau alti parametri stabiliti prin ordin de ministru pentru respectivul domeniu.
Mentiunile anterioare se aplica atat pentru SF cat si pentru DALI sau SF cu elemente de DALI, toate aceste documentatii avand acelasi scop final, cel de a obtine indicatori tehnico-economici in scopul aprobarii acestora si pentru includerea valorilor finale de investitie in bugetul institutiei investitoare.
Daca anterior ne-am referit la o etapa de proiectare a obiectivului de investitii, studiul de oportunitate se refera la o etapa mult mai incipienta a unui proiect, facand parte din documentatiile de urbanism de tip PUZ (Plan Urbanistic Zonal).
In conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, studiul de oportunitate se intocmeste de catre proiectantul de urbanism cu scopul prezentarii intentiilor beneficiarului si solutiilor pe care intentioneaza sa le propuna prin viitoarea documentatie de urbanism ce va fi supusa avizarii de catre institutiile abilitate si ulterior introdusa in dezbaterea comisiei tehnice pentru amenajarea teritoriului si urbanism (CTATU) de pe raza unitatii administrativ teritoriale unde se afla amplasamentul sau in cazul inexistentei acesteia datorita categoriei localitatii, in cadrul CTATU constituit la nivel judetean in cadrul Consiliului Judetean.
Asadar, studiul de oportunitate reprezinta etapa preliminara in realizarea PUZ, aceasta documentatie fiind inaintata spre analiza arhitectului-sef al orasului / municipiului sau judetului, dupa caz, care emite avizul de oportunitate si prin care stabileste zona de reglementare si zona de studiu, in functie de particularitatile zonei si problemele urbanistice pe care o documentatie PUZ le poate rezolva in interesul general al comunitatii si localitatii.
Studiul de oportunitate aferent PUZ nu trebuie confudat cu alte documente ce poarta o denumire similara in care se analizeaza oportunitatea de realizare a unei investitii sau de abordare a unei noi directii. Aceste studii se realizeaza de catre persoane abilitate pentru domeniile lor de activitate si pot acoperi numeroase zone de interes, dar nu au legatura cu documentatiile PUZ.
In acest caz exista o confuzie foarte mare, majoritatea asociand denumirea cu nota de fundamentare sau alte documente care fundamenteaza o intentie din punct de vedere investitional. Coincidenta este data de utilizarea unor termeni asemanatori pentru activitati si lucrari complet diferite, intocmite de cu totul alte persoane, in scopuri precise.
In majoritatea cazurilor cand vorbim despre studii de fundamentare acestea se refera la o etapa premergator intocmirii documentatiei de urbanism PUG (Plan Urbanistic General). Prin studiile de fundamentare care acopera zone precum circulatiile, relatiile mediului antropic cu cel construit, relatia cu suprafetele de apa, relatiile cu localitatile invecinate, etc se analizeaza cadrul si contextul existent, iar in baza unor previziuni, calcule si estimari se redacteaza ipoteze posibile de interventie prin realizarea viitoarei documentatiei PUG.
Studiile de fundamentare aferente PUG constituie o parte din documentatiile pentru obtinerea avizelor si acordurilor si, asa cum le spune si numele, fundamenteaza deciziile proiectantului pentru intocmirea noului PUG al localitatii. Prin aceste studii se incearca o analiza sectoriala care sa releve aspecte pozitive si negative, punctele forte si cele slabe, utilizandu-se diverse metode de analiza in scopul obtinerii unei radiografii cat mai clare asupra interventiilor viitoare si impactului pe care acestea le pot avea asupra sectorului studiat.
Confuzia cu nota de fundamentare ca parte a etapelor de proiectare conform HG 907/2016 sau cu referatele de fundamentare este determinata de terminologia similara, continutul documentelor enuntate fiind diferit si ceea ce releva fiecare avand particularitatile sale specifice pentru ceea ce se intocmesc.
arh. urb. Alexandru-Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design