Rolul si importanta unor mari jucatori in piata de proiectare

Daca in alte domenii regasim jucatori internationali cu prezenta in numeroase tari, in proiectare acestia nu exista. S-a tot discutat despre multinationale, iar parerile sunt permanent impartite legat de impactul acestora asupra pietei locale, schimbarile de mentalitate pe care le produc si modul in care influenteaza societatea si comportamentul oamenilor. Ceea ce este extrem de interesant de vazut este ce aduce bun un jucator mare atunci cand intra pe o piata locala haotica.

O parte dintre voi isi aduc aminte ce se intampla in piata romaneasca de contabilitate – taxe – audit – finante inainte de aparitia Big Four (Deloitte, Ernst & Young, KPMG si Pricewatehouse Coopers). O companie mare aduce cu since know-how, proceduri, standardizari si un mod de lucru testat in alta parte a lumii, care desigur se adapteaza specificului local, dar in general se implementeaza ultima versiune utilizata la nivel global. Schimbari majore s-au produs si in piata de IT – telecom, pe piata financiar-bancara sau auto odata cu aparitia marilor companii. Fiecare dintre companii romanesti de dimensiuni mici, medii sau mari au invatat ca daca doresc sa ramana competitivi pe piata trebuie sa se adapteze prin intelegerea modului de lucru al gigantilor, a procedurilor interne si sa inceapa sa-si elaboreze propriile strategii, proceduri si moduri de lucru, creandu-si standarde procedurale si de lucru.

In piata de proiectare incepand din perioada socialista pana aproape de inceputul anilor 2000 au existat institutele de proiectare centrale pentru diverse ramuri ale industriilor si cele judetene avand ca principal obiect constructiile civile. O mica parte dintre aceste institute sunt inca active, dar cu o prezenta redusa in piata datorita diverselor situatii cu care se confrunta. Ne vom referi in continuare doar la institutele care au avut legatura cu constructiile civile, lasandu-le de o parte pe cele care se ocupa de industria petroliera, energetica, metalurgica, etc.

IPCT – Institutul de Proiectare pentru Constructii Tip rebotezat dupa revolutie ca urmare a privatizarii in Institutul de Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii a fost, si folosim trecutul avand in vedere ca este in faliment si se afla in executare la acest moment, organizatia care a gestionat toate proiectele tip realizate si implementate in Romania socialista incepand cu blocurile de locuinte si terminand cu toate dotarile urbane precum gradinite, scoli, spitale.

Proiect Bucuresti – institutul fanion in domeniul proiectarii constructiilor civile, privatizat dupa revolutie se afla in declin, ultimele proiecte de importanta majora fiind realizate in 2012.

Institutele de proiectare judetene, cunoscute dupa acronim ca IPJ-uri, acolo unde a existat interes au fost privatizate capatand denumiri complementare judetului in care au functionat, in timp ce in alte judete au fost desfiintate ca urmare a migrarii personalului catre mediul privat.

In alte cazuri, o serie de institute au fost comasate intr-un singur ca urmare a plecarilor masive a personalului contractual catre mediul privat. Este cazul INCD URBAN-INCERC care a rezultat din fuziunea INCERC – Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor, URBANPROIECT – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului, CDCAS – Centrul National de Cercetare-Dezvoltare si Documentare pentru Constructii, Arhitectura, Urbanism si Amenajare Teritoriului si CNRRS – Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic.

Am mentionat IPCT, Proiect Bucuresti si IPJ-urile deoarece in acceptiunea proprie acestea puteau fi valorificate la maxim pentru a deveni adevarati competitori in piata de proiecare. Desigur ca acestora li se adauga si alte institute aflate in declin precum IPTANA (Institutul de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene) sau ISPCF (Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate). Aceste institute, poate supradimensionate la un anumit moment ar fi putut fi transformate in societati performante avand in vedere portofoliul de lucrari pe care il detineau si experienta angajatilor in domeniul proiectarii. Din pacate, nu s-a dorit a fi urmata aceasta directie astfel ca majoritatea angajatilor s-au reorientat spre mediul privat infiintand societati comerciale mici in care isi desfasoara activitatea.

Principala problema cu care se confrunta toate mici societati actuale este imposibilitatea participarii la concursuri si licitatii de anvergura unde este solicitata experienta anterior si o echipa de proiectare extinsa. Asta ca sa nu discutam despre imposibilitatea clara de a participa la licitatii internationale pentru obiective de investitii majore. Ca atare asistam la o pierdere a valorilor, a persoanelor cu experienta in proiectare, in cadrul societatilor mici, in detrimentul implicarii acestora, atat cat mai pot si mai doresc in proiecte de anvergura sub umbrela unei societati puternice si cu un nume creat in timp de zeci de ani.

Din punct de vedere al pietei private constatam ca dupa 30 de ani de la marea schimbare, in domeniul proiectarii nu si-au facut loc in Romania firme mari, de renume international. De ce au preferat alte tari, in detrimentul Romaniei este un subiect pe care poate il vom dezbate in alt articol. Dar idea este ca in prezent nu exista in piata firme mari de proiectare, arhitectura si/sau inginerie.

Coroborand cele doua expuneri, statul nu a reusit sa transforme fostele institute in societati de proiectare moderne, iar proprietarii marilor firme de proiectare din strainatate au evitat deschiderea sucursalelor si filialelor in tara noastra. Iata, asadar ca din nici o parte, public sau privat, nu au aparut acei giganti care sa creeze proceduri de lucru si un mod de abordare al proiectelor.

Consecinta celor expuse anterior este ca in momentul de fata fiecare antreprenor din proiectare, si credeti-ma ca sunt foarte multi, isi face propria gandire si suporta consecintele necunoasterii, lipsei de experienta, atat pe plan profesional cat si pe plan financiar, de management sau dezvoltare a business-ului.

Cel mai important moment care vine sa sustina afirmatia ca firmele mari pot realiza mai multe atat pe piata interna cat si pe cea externa este cel al aparitiei Cumulus, o societate de proiectare romaneasca rezultata din fuziunea PZP, SYAA si Arxtudio, care insumeaza 40 de arhitecti si un portofoliu de lucrari anual estimat la 1milion de euro.

Cum se spune ca puterea este a celor multi, la fel consider ca si in domeniul proiectarii unitatea si fuziunea pentru crearea unor conglomerate este viitorul. ONE DESIGN a sustinut si sustine in continuare aceasta idee de grupare a mai multe forte sub o egida pentru a deveni mai competitivi. Daca soarta fostelor institute de proiectari a fost decisa ireversibil, societatile de proiectare internationale intarzie sa intre pe piata, in contextul actual al disiparii, dezbinarii si competitiei neloiale prin practicarea unor onorarii de dumping, solutia este asocierea, parteneriatul, fuziunea intre societatile de proiectare conduse de arhitecti si ingineri care doresc sa isi aduca contributia la definirea unei piete normale de proiectare, in care toti specialistii din toate subdomeniile sa isi poata exercita profesia intr-un mod cat se poate de liberal, bazandu-se pe experientele, poate neplacute, are precursorilor sau a celor care inca incearca sa defineasca anumiti parametri si modalitati de lucru in aceasta industrie extrem de dinamica si adaptabila la schimbarile economice, sociale si politice. 

arh. urb. Alexandru-Cristian BALAN

Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design