Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
TOD sau Transit Oriented Development, reprezinta un tip de dezvoltare urbana care maximizeaza spatiul rezidential, de afaceri si de agrement, la o distanta de mers pe jos fata de transportul public. De asemenea, acesta reprezinta o tendinta actuala de creare a unor comunitati compacte, orientate catre pietoni, mixte si centrate spre utilizarea unor sisteme de inalta calitate in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor alternative de deplasare.
VINEX - al patrulea document al planificarii spatiale pe termen mediu si lung – este adoptat la nivel international, avand efect si asupra celorlalte niveluri de teritoriale ale planificarii. Unul dintre obiectivele majore ale VINEX este dezvoltarea mobilitatii durabile bazata pe reducerea traficului motorizat. Principalul instrument de atingere a acestui obiectiv este o planificare intergratoare a urbanismului si transporturilor in vederea limitarii dispersiei urbane .
Nevoia de dezvoltare a sectorului rezidential a detereminat la nivel national formularea unei politici de dezvoltare urbana a sectoarelor de habitat la scara mare, favorabila unei mobilitati durabile, care reglementeaza localizarea, densitatea si deservireacu mijloace de transport public a noilor zone construite. Prioritatea este acordata amplasamentelor in zone deja urbanizale, adica a asa numitelor “localizari de umplere” (in-fill developments) si abia in al doilea rand sunt alese amplasamentele in teritorii periurbane, in “localizari de expansiune”.
Notiunea de compact city este definita de transport public local bine definit, structura mixta a zonelor de locuire, birouri si servicii si conducere locala implicata in solutionarea problemelor urbane.
Notiunea de urban sprawl este definita de dezvoltarea infrastructurii rutiere si de transport in comun dinspre marginea orasului spre centru si utilizarea intensiva a automobilului.
Politica ABC (formulata in 1988) vizeaza o mai buna adecvare a localizarii intreprinderilor la profilul mobilitatii si tipul de accesibilitate pe care il genereaza fiecare dintre acestea, in scopul reducerii automobilitatii (“the right business at the right”). Principala metoda a acestei politici consta in clasificarea tipurilor de situri dupa tipul accesibilatii si clasificarea tipurilor de intreprinderi dupa profilul mobilitatii.
Politica ABC vizeaza trei obiective:
- Plasarea intreprinderilor in cautare de o noua localizare in zone cu profil de accesibilitate adecvat;
- Ameliorarea accesibilitatii siturilor in functie de profilurile de mobilitate ale intreprinderilor deja instalate;
- Incitarea, in anumite cazuri, la delocalizarea, unor activitati in conditiile in care siturile A si B sunt relativ limitate. Majoritatea oraselor dispun de un plan de renovare urbana care prevede restructurarea si revalorizarea zonelor portuare sau industriale din zonele centrale in declin si modernizarea zonelor situate in jurul garilor feroviare. Aceasta modernizarea legitimeaza delocalizarea intreprinderilor care ocupa siturile si genereaza o mobilitate de tip C. Totusi, aceasta delocalizare nu poate fi facuta in mod autoritar, prin lege, astfel incat aceste planuri de renovare urbana trebuie facute de comun acord cu ocupantii siturilor.
„Walkable Neighborhoods” este un concept american parte din ideologia New Urbanism si se refera la unitati vecine sau facilitati la care accesul se poate face mergand pe jos, intelegand distante de 700-800m ce se pot parcurge in maximum 10 minute de mers pe jos, avand un design atractiv pentru circulatiile pietonale si pistele pentru biciclisti si o buna conectivitate a infrastructurii de circulatie.
Printre cele mai populare orase ce detin Walkable Neighborhoods se numara cele din SUA respectiv Chicago, Seattle, Portland, Oakland sau Minneapolis.
Dintre avantajele Walkable Neighborhoods putem enumera:
Accesul persoanelor cu handicap este un subiect extrem de intens discutat in mass-media internationala si cat se poate de actual in orice moment. Si in cazul Romaniei exista normativul de proiectare NP051/2012 privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap prin care sunt reglementate toate aspectele legate de accesul acestora. Prin acest normativ si nu numai, se prevad conditiile de proiectare a cailor de acces pietonale, rampelor pietonale intre trotuar si carosabil, legatura dintre cele doua, statiile pentru transport in comun, parcajele sau echipamentele si mobilierul stradal.
„Persoanele cu mobilitate redusa (PMR) intampina probleme de accesibilitate in spatiul public, in spatii construite (locuinte, servicii, comert) si in transportul public. Pentru accesul neingradit la oras, adica la toate serviciile de interes public, zone de loisir si locuri de munca, acestea trebuie accesibilizate, conform legislatiei si normativelor in vigoare: - spatiile publice (planeizarea infrastructurii pentru pietoni la traversare, accesibilizarea prin rampe cu panta conforma / lifturi / alte mecanisme de transport a PMR) si instalatiile publice care necesita interventia pietonului (dispunerea intrerupatoarelor, butoanelor, ecranelor etc. astfel incat sa fie accesibile persoanelor in carucior); - mijloacele de transport public (inclusiv prin solutia corelarii nivelului statiei de transport cu nivelul podestului mijloacelor de transport), statiilor de transport si instalatiilor aferente (ex. automate pentru cumpararea biletelor); - cladirile de interes general, publice si private, cu acces public.
Multimodalitatea se refera la multitudinea modurilor de transport in cadrul aceluiasi sistem, fie ca este vorba de un drum utilizat comun, fie ca este vorba de spatiul urban sau metropolitan, in care functiunea de deplasare este asigurata de mai multe moduri de transport, care trebuie gestionate in complementaritate.
Notiunea de complete streets se refera la strazi accesibile tuturor utilizatorilor: pietoni, biciclisti, conducatori autor si se transpune prin materialele utilizate, altimetrie si design, rezultand un spatiu unitar, liniar si fara diferente de nivel adaptat tuturor nevoilor si cerintelor creand un loc mai bun pentru toti utilizatorii.
Perspectiva holistica asupra mobilitatii, care a prins contur in spatiul de cercetare a reliefat rolul planificarii spatiale in modelarea sistemului de deplasari, a deschis noi directii de cercetare a relatiei intre forma urbana si forma mobilitatii si a generat operatiuni urbanistice integrate, intr-o perpetua cautare a unor principii, metode si instrumente de creare a unor premise spatiale pentru ”urbanizarea” si ”ecologizarea” sistemului de fluxuri.
Cu certitudinea mobilitatea influenteaza si afecteaza calitatea vietii urbane atat in mod pozitiv cat si negativ, iar modalitatea in care solutiile de mobilitate sunt implementate in cadrul orasului pot genera noi dezvoltari sau depopulari ale anumitor zone. In consecinta, in sistemul de planificare, trebuie avute in vedere toate aspectele ce contribuie la o buna si armonioasa dezvoltare a orasului.
arh. urb. Alexandru Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design