Perioada self service-ului sau cum ne ajuta arhitectul sa facem lucruri singuri

Acum 10 ani era probabil mai greu de estimat ca vom ajunge in situatia in care sa facem cat mai multe lucruri singuri, iar acesta situatie nu este data doar de pandemia actuala de coronavirus ci de modul de comportament al utilizatorilor, dorinta de a-si gestiona timpul cum vor si de a rezolva unele lucruri cand pot sau vor si nu in ultimul rand criza europeana de forta de munca pentru diverse sectoare pe care si Romania o traieste din plin.

Atunci cand vorbim de servicii care le poti realiza singur cu un minim de efort trebuie sa ne gandim de fapt la cat economisim pentru ca reducerea numarului de angajati conduce la o scadere al pretului de vanzare, procesul fiind automatizat. Desigur trebuie sa ne gandim si ce impact are asupra noastra, a contribuabilului, faptul ca unele persoane raman fara locuri de munca, ajung in somaj sau in asistenta sociala, costuri pe care tot noi le suportam. Nu este locul crearii unei dispute despre efectele automatizarii asupra pietei muncii si implicatiile acesteia, dar trebuie sa fim constienti ca orice modificare in viata noastra aduce plusuri si minusuri, iar analiza acestora intra in obligatia civica a fiecaruia dintre noi pentru ca ulterior sa ne putem pronunta in ce masura ne afecteaza sau ne imbunatateste modul de a trai.

Idea de „self service” a modificat destul de mult modul de organizare interioara a spatiilor inchise sau a amplasamentelor in aer liber. Sa luam un prim exemplu bancile. In majoritatea bancilor s-au micsorat numarul de birouri cu personal angajat in detrimentul aparatelor care realizeaza tot felul de operatiuni bancare nu doar de depunere si eliberare numerar. Astfel putem observa ca dimensiunile sediilor de banci este intr-o continua micsorare. Aparatelor bancare de self-service se adauga aplicatiile online ale bancilor care permit aproape orice fel de actiune de la plati, pana la gestionarea conturilor de economii, investitii in fonduri mutuale, asigurari, etc.

Retelele de magazine de retail au introdus la inceput cateva case self service, iar in ultimii 2 ani numarul acestora a ajuns egal cu cele deservite de personal. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a schimbarii de comportament a cumparatorului care datorita extinderii retelelor cu noi puncte de vanzare nu isi mai face aprovizionare masiva, ci vine mai des in magazin pentru a cumpara produse in cantitati mai mici, in functie de nevoi. In plus de multe ori timpul petrecut in zona de sefl-pay este mai redus decat in cazul caselor traditionale. Aceasta schimbare a adus un aspect mai aerisit zonei de case din marile centre comerciale.

Automatele de plata din orice magazin sau statie de distributie a carburantilor au devenit normale pentru toata lumea. Prin intermediul acestor statii poti realiza tot felul de operatiuni, de la plata taxei de drum pana la cumparare de criptomonede. Design-ul acestor statii este intr-o continua schimbare pentru a fi cat mai atragatoare vizual si cat mai prietenoase din punct de vedere al interfetei pentru client. In fapt aceste automate au condus la o degrevare de sarcini a personalului de la ghiseul statiei de distributie a produselor petroliere si celor conexe acestora.

Spalatoriile self wash reprezinta cea mai in voga afacere a momentului, foarte multe persoane dorind sa investeasca in astfel de proiecte. Chiar daca investitia nu este una de neglijat, iar procesul de avizare si autorizare este complex si presupune o echipa de proiectanti (arhitecti si ingineri) cu experienta si capacitate de intelegere, conceptul a prins foarte bine si observam cat de multe astfel de spalatorii apar peste tot in tara.  

Easy box-urile folosite de marile site-uri de cumparaturi online care au aparut in toate orasele tarii si din care fiecare cumparator isi poate ridica produsele comandate reprezinta obiecte de mobilier urban neintalnite in urma cu 5 ani. Daca in trecut la mobilier urban regaseam banci, cosuri de gunoi, afisaj stradal, etc, astazi easy box-urile fac parte integranta din peisajul oraselor. Daca adaugam si faptul ca se elimina conditionarea de a fi acasa pentru a astepta un colet putem afirma ca aceste obiecte au adus un plus de confort cetatenilor.

Si pentru ca vorbim de „self” sa nu uitam ca idea de self-iuri, pozele pe care si-le face fiecare cu telefonul mobil a capatat o noua turnura o data cu aparitia unor retele de socializare online care incurajeaza crearea si distribuirea materialelor video filmate de fiecare utilizator. Astfel, ca notiunea de a face lucruri singur este cat se poate de „la moda” nu doar in randul tinerilor, ci a tuturor generatiilor.

Am prezentat anterior doar cinci exemple de obiecte arhitecturale sau urbane cu care interactionam si care au aparut in ultimii ani in viata noastra. Cu siguranta ne putem astepta ca pe viitor sa primim si alte automate sau zone in care sa ne rezolvam singuri diverse treburi. Tehnologia evolueaza continuu ca atare integrarea acesteia in viata noastra este necesara si fireasca. Atat ca arhitecti cat si ca simpli cetateni, noi cei de la One Design, ramanem deschisi noilor tendinte si ne adaptam conceptele arhitecturale si urbanistice conform dorintelor publicului larg pentru ca rolul nostru este de creatori de spatii functionale care sa ii ajute pe utilizatori in activitatile lor curente.

arh. urb. Paul SAMSONESCU

Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design