Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
Trei litere – PUG – care reprezinta abrevierea pentru Plan Urbanistic General si care inseamna atat de mult pentru o localitate, indiferent de rangul sau, comuna, oras sau municipiu. Incercam in acest material sa explicam celor din afara domeniului rolul si importanta unui PUG si de ce se discuta atat de mult pe subiectul actualizarii acestor PUG-uri.
Atunci cand vorbim despre un teritoriu acesta se analizeaza si se trateaza in functie de suprafata sa. De aceea domeniul major Amenajarea Teritoriului si Urbanismul se imparte in cele doua ramuri mari care analizeaza de la nivel macro la nivel micro aspecte de tin de arealul studiat. Daca ne raportam la acest aspect exista urmatoarea clasificare stabilita de catre institutiile statului roman cu atributii in domeniu:
Toate acestea sunt documente programatice prin care se defineste o strategie de dezvoltare, politicile si programele care urmeaza a fi implementate si proiectele ce se pot desfasura in teritoriul analizat. Aceste planuri nu regluementeaza modul si posibilitatile de construire, ci traseaza directii de dezvoltare cu rol coordonator si de armonizare a dezvoltarii.
Documentele de reglementare a modului de construire sunt urmatoarele:
Avand cunostiinta de aceste clasificari se intelege ca documentul principal care reglementeaza dezvoltarea unei localitati este Planul Urbanistic General, pe scurt PUG si fara de care investitiile, atat publice cat si private, nu pot exista, pentru ca orice investitie pentru a fi aprobata aceasta trebuie sa fie proiectata pe un teren reglementat din punct de vedere al functiei urbane si modului de construire.
In perioada socialista conform legii 58/1974 in Romania teritoriile se reglementau prin urmatoarele instrumente:
Observam ca planificarea teritoriala nu este o descoperire post-decembrista si a fost utilizata cu succes si in etapele de dezvoltare anterioare. De altfel cel mai important instrument de planificare a dezvoltarii capitalei este Planul de Sistematizare al Bucurestiului realizat in 1935, iar inaintea acestuia au existat diverse alte planuri intocmite incepand cu anii 1846-1852.
Incepand cu perioada capitalista, post decembrie 1989 si pana in prezent in Romania au existat trei generatii de PUG-uri: cele realizate in anii 90, apoi cele din anii 2000 si cele intocmite dupa 2010. Conform prevederilor Legii 350/2001 orice documentatie PUG se actualizeaza o data la fiecare zece ani, tinand cont ca aceasta este durata maxima de timp in care poate fi previzionata dezvoltarea unei localitati.
Actualizarea unui PUG se realizeaza prin grija autoritatii publice locale (primaria) si se finanteaza din fonduri publice, indiferent de sursa de provenienta a acestora (fonduri proprii, atrase, subventii, etc), iar contractul de proiectare PUG se atribuie conform procedurilor achizitiilor publice reglementate de Legea 98/2016. Astfel, ca dupa identificarea sursei de finantare si obtinerea acesteia, autoritatea publica locala trebuie sa contracteze o echipa de proiectare care se realizeze toate studiile de fundamentare in vederea elaborarii PUG, avizarea documentatiei de catre toate institutiile abilitate si ulterior aprobarea acestui prin hotarare de consiliu local.
Un prim motiv invocat pentru neactualizarea PUG este determinat de durata mare de elaborare, care de fapt se traduce prin durata mare de avizare tinand cont de numarul mare de avize si acorduri necesare. In medie pentru un PUG sun necesare 35-40 de avize si acorduri, eliberarea unor fiind conditionata de eliberarea altor, iar acest proces este de durata si poate ajunge si la doi ani.
Un alt motiv invocat cand se discuta despre neactualizarea PUG este cel legat de divergentele de opinii si interesele existente pentru diverse terenuri. Daca avem in vedere faptul ca interesul public primeaza interesului privat, nu ar trebui sa fie un impediment. Totusi interesele private ale diversilor investitori pot fi atat de mari incat cu greu se poate ajunge la un consens. Disputele se concretizeaza in sedintele publice de consultare a populatiei si actorilor implicati, atunci cand sunt convocati reprezentatii societatii civile, a organizatiilor non guvernamentale, investitori privati, institutii publice si in fapt oricine doreste sa participe. Daca discutam strict de interese este limpede ca fiecare parte doreste sa obtina cat mai mult pentru sine, chiar daca se omite faptul ca anumite actiuni pot dauna dezvoltarii in urmatoarea perioada de 10 ani utlerior aprobarii.
In momentul actualizarii PUG este necesara si obligatorie actualizarea bazei cadastrale, iar la acest punct este cunoscut faptul ca, pe de o parte, autoritatile locale nu au depus toate eforturile pentru cadastrarea cat mai multor terenuri sau nu au efectuat campaniile de informare a populatiei privind posibilitatea de cadastrare gratuita, iar pe de alta parte, proprietarii de terenuri nu au fost interesati sa isi intocmeasca documentatii cadastrale care sa fie inregistrate in sistemul national electronic de cadastrare. Poate una din cele mai bune decizii luate de o institutie a fost cea a APIA (Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura) care a solicitat documentatii cadastrale celor care doresc sa primeasca subventia pentru terenurile agricole, doar ca terenurile agricole reprezinta doar o parte dintr-un teritoriu al unei localitati, parte a extravilanului. Fara o baza cadastrala actualizata riscul major este de a stabili reglementari improprii pentru anumite terenuri, nefiind cunoscuta forma reala a parcelelor si modul de ocupare a acestora cu constructii.
Alte puncte nevralgice in perioada de actualizare a PUG sunt reprezentate de partile de protectie a mediului si de gestiune a suprafetelor de apa, aspecte prea putin abordate in ultimii 30 de ani si care in contextul actual al agendei Uniunii Europene conduc la gasirea de noi solutii adaptate la strategia europeana si care presupune alocarea de resurse pentru implementare, majoritatea autoritatilor locale nefiind la curent cu ceea ce ar trebui sa realizeze.
Desigur ca este o mare diferenta intre actualizarea unui PUG de comuna, oras si municipiu, interesele investitorilor crescand pentru zonele rezidentiale in cazul municipiilor, dar sa nu uitam ca in categoria comunelor regasim si pe acelea din directa vecinatate a municipiilor unde interesele imobiliare pot fi la fel de mari. Daca in cazul comunelor a inceput elaborarea celei de-a patra generatii de PUG-uri, conducerile oraselor si municipiilor nu au ajuns inca la faza de propuneri de plan. Cazul particular al Bucurestiului al carui PUG este aprobat in 2000 si care a fost prelungit in mod succesiv si ciopartit prin nenumarate documentatii PUZ, cele mai recente fiind deja celebrele PUZ-uri coordonatoare de sector nu il vom dezbate in acest articol.
In concluzie, putem intelege ca procedura de actualizare a unui PUG este anevoioasa si prezinta numeroase impedimente, dar este obligatorie daca se doreste dezvoltarea unei localitati. Fara documente de tip master plan care sa previzioneze modul de extindere, dezvoltare si ocupare a terenurilor nu se vor putea realiza investitii sustenabile si de lunga durata, iar progresul comunitatii va fi redus la minimul posibil. Incurajam orice autoritate publica locala sa demareze procedura de actualizare a PUG, sa isi gaseasca proiectantii capabili de a realiza o documentatie cat mai buna si sa porneasca pe drumul dezvoltarii durabile.
arh. urb. Alexandru-Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design