Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
In luna noiembrie 2021, arhitect urbanist Alexandru-Cristian Balan, fondator al societatii de proiectare One Design a oferit un interviu pentru numarul din decembrie al revistei Agenda Constructiilor, al carui text il regasiti in continuare.
In ciuda crizei provocate de pandemia de coronavirus, biroul de arhitectura One Design traverseaza o perioada buna, reusind sa-si pastreze fluxul obisnuit al solicitarilor de proiecte, precizeaza arh. urb. Alexandru Balan, asociat si administrator al companiei. "Spre finalul anului au crescut solicitarile, dar în cele mai multe situatii vorbim doar de window-shopping, rata de contractare fiind undeva in jurul procentului de 30% din totalul ofertelor întocmite", subliniaza Alexandru Balan. Administratorul societatii care ofera servicii de consultanta, planificare strategica, arhitectura, urbanism, inginerie sau design interior vorbeste despre cele mai mari provocari cu care se confrunta firmele de proiectare si trage un semnal de alarma asupra problemelor care pot aparea în cadrul procesului de digitalizare: "Se omit foarte multe aspecte ce tin de cei care sunt implicati direct, majoritatea nefiind înca pregatiti pentru marele pas spre digital".
- Societatea de proiectare One Design abordeaza toate tipologiile de proiecte precum si toate programele de arhitectura, începând cu zona rezidentiala (locuinte individuale, semicolective si colective), continuând cu segmentul educatie (gradinite, crese, scoli), medical (clinici, ambulatorii, spitale) activitati sportive (stadioane, sali de sport, baze sportive) si terminând cu proiectele HORECA (pensiuni, hoteluri, alimentatie publica). În momentul de fata sunt în faza de implementare (executie) doua baze sportive, doua gradinite, un aparthotel si mai multe locuinte private. Se lucreaza la diverse proiecte precum sedii administrative, un hotel si desigur locuinte individuale si colective (blocuri) ale caror termene de predare sunt gie e pâna la finalul anului 2021, fie primele luni ale anului 2022.
- Cum a evoluat activitatea biroului în pandemie (ultimul un an si jumatate) si ce estimari aveti în perspectiva?- În perioada de pandemie, activitatea biroului a fost similara celei din anii anteriori, cu exceptia perioadei de lockdown, în care s-a lucrat de acasa, în restul timpului activitatea desfasurându-se la sediul societatii. În urma consultarii angajatilor, acestia au decis în unanimitate ca îsi doresc interactiunea umana. Referitor la solicitarile de proiecte, putem afirma ca la începutul anului 2021 a existat o reticenta din partea clientilor în a demara procesul de proiectare, însa dupa luna aprilie s-a revenit la normalitate, fluxul obisnuit al societatii noastre. Acum, spre finalul anului au crescut solicitarile, dar în cele mai multe situatii vorbim doar de window-shopping, rata de contractare fiind undeva în jurul procentului de 30% din totalul ofertelor întocmite.
- Asa cum am spus-o si în articolele pe care le publicam pe site-ul societatii noastre si în care încercam sa informam cât mai bine cititorii si potentialii nostri clienti, anumite abordari si concepte se vor schimba partial dupa pandemie. Spre exemplu, interactiunea cu foarte multi clienti se face online în acest moment, prin intermediul aplicatiilor de videoconferinta, ceea ce duce la o economie de timp pentru deplasari între sediul clientului si al nostru, fapt care probabil se va perpetua si post pandemie. În general, în proiectare si în arhitectura nu cred ca vom avea mari schimbari asupra modului de lucru. Ceea ce s-ar putea schimba este interesul investitorilor pentru anumite programe de arhitectura: spre exemplu, în prezent, cerinta pentru proiecte de locuinte individuale este mai mare decât cea pentru blocuri, oamenii încercând sa fie pregatiti pentru situatii viitoare în care ar fi nevoiti sa stea în case. Este, totusi, greu de crezut ca se vor schimba radical abordarile ca efect al acestor vremuri.
- Toata lumea vorbeste despre digitalizare si efectele pozitive ale acesteia. Însa, se omit foarte multe aspecte ce tin de cei care sunt implicati direct, majoritatea nefiind înca pregatiti pentru marele pas spre digital. Va pot oferi un exemplu simplu, legat de semnatura electronica calificata, care ar trebui sa înlesneasca procedurile de avizare si autorizare. Însa, pentru a fi valid, un proiect trebuie semnat electronic de catre întreaga echipa, atât proiectantii pe specialitati (arhitecti si ingineri), cât si verificatori de proiect si experti tehnici. Având în vedere venerabila vârsta a ultimelor doua categorii, este greu de crezut ca se vor putea adapta, astfel ca, în opinia mea, semnatura electronica se va utiliza în continuare sporadic, cea olografa ramânând de baza. Cât despre digitalizarea institutiilor, aici lucrurile sunt si mai dificile, pentru ca orice sistem informatic necesita si mentenanta, iar bugetele anuale pot varia, astfel ca orice institutie se poate regasi în situatia ca într-un an sa nu aiba resurse pentru serviciile de mentenanta a sistemului. Digitalul presupune o activitate continua, sustinuta, nu doar realizarea punctuala a unei interventii.
- Poate cea mai mare problema, în momentul de fata, în domeniul proiectarii, este reprezentata de termenele de plata, si nu ma refer la cele contractuale, ci la termenele reale în care se fac platile. Acestea sunt extrem de lungi, în medie 60-90 de zile, fapt ce conduce la necesitatea apelarii la surse de finantare externe, din partea institutiilor bancare si non-bancare. A doua problema majora este forta de munca, personalul calificat, deoarece dupa terminarea studiilor, absolventii institutiilor de învatamânt superior fie aleg sa plece în strainatate, fie sa lucreze în alte domenii decât proiectarea. Acest fapt se întâmpla, pe de o parte, din cauza complexitatii cadrului legislativ, a normelor si normativelor, multe dintre acestea nefiind corelate între ele si, pe de alta parte, din cauza onorariilor practicate în domeniu, care sunt subevaluate, în piata existând suficient de multe societati care practica onorarii de dumping, livrând implicit si proiecte slabe din punct de vedere calitativ.
Razvan DINU
editor Agenda Constructiilor