Acest website foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor oferite vizitatorilor. Prin continuarea navigării ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.
Revenim in aceasta saptamana cu un nou episod despre miturile din proiectare, de data aceasta vorbind despre neseriozitatea proiectantilor. Si as incepe prin a clarifica un aspect referitor la semnificatia termenului „proiectant”. Acest cuvant inglobeaza toate categoriile de specialisti din domeniul proiectarii incluzand deopotriva arhitecti, urbanisti, ingineri, tehnologi, tehnicieni, etc. Fiecare dintre acesti specialisti au rolul lor asa cum am aratat in acest articol. Seriozitatea echipei este data de fiecare dintre cei implicati, astfel ca nu sunt putine situatiile cand unul dintre specialisti livreaza un document sau o documentatie cu intarziere din diverse motive. Din cauza unei persoane nu putem afirma despre intreaga echipa ca fiind neserioasa, seful de proiect fiind cel care trage ponoasele si isi asuma raspunderea pentru tot colectivul.
Totusi care sunt in general motivele pentru care proiectantii sunt considerati neseriosi. Enumeram cateva dintre acestea asa cum le reliefeaza beneficiarii si pe care le vom detalia in continuare pentru demontarea mitului:
Referitor la durata de proiectare se impune sa reamintim etapele prin care trece un proiect: elaborarea conceptului, discutii si aprobarea acestuia de catre beneficiar, intocmirea documentatiilor pentru obtinerea avizelor si acordurilor, obtinerea propriu-zisa a avizelor si acordurilor, intocmirea documentatiilor tehnice, obtinerea autorizatiei de construire, implementarea proiectului. Orice beneficiar este implicat cu precadere in partea de concept, apoi avizarea fiind de cele mai multe ori in sarcina proiectantului care depinde de termene institutiilor publice si solicitarile acestora. Majoritatea proiectantilor isi optimizeaza timpul de lucru si procedeaza la elaborarea proiectului tehnic in paralel cu obtinerea avizelor, preluand diverse conditionari pe masura ce avizele sunt eliberate. Cum beneficiarul este implicat direct in maxim 30% din totalul perioadei, restul de 70% pare o eternitate.
Un alt aspect legat de durata proiectelor care trebuie mentionat este cel referitor la momentul inceperii efective, fata de momentul solicitarilor de oferte. Orice beneficiar solicita mai multe oferte, le analizeaza, le compara si alege cu ce proiectant va merge mai departe. Aceasta analiza poate sa dureze, astfel ca fiecare societate in parte, avand cheltuieli curente cu salarizarea si functionarea, contracteaza alte proiecte. Daca un beneficiar decide inceperea intr-o perioada aglomerata este evident ca proiectul va dura mai mult, cei implicati in elaborare trebuind sa se imparta intre mai multe proiecte. Si chiar daca seful de proiect il informeaza pe beneficiar asupra duratei mai mari de timp datorita volumului mare de lucrari, acesta acceptand, in multe cazuri supararea beneficiarului este nejustificata tinand cont de cele enuntate.
Referitor la costul proiectelor trebuie sa precizam ca fiecare client accepta un pret raportat la o oferta tehnico-economica. Daca proiectantul este obligat sa respecte un continut cadru minimal al proiectului conform legislatiei, iar beneficiarul nu a solicitat nimic in plus, livarbilul va fi „mai subtire”. Si deobicei, din dorinta de a plati cat mai putin pentru proiect, se aleg variantele minimale, fapt ce contribuie si la o cantitate de informatii mai mica in proiect si la nerezolvarea prin proiectare a unor situatii viitoare. Un proiect bun nu inseamna obligatoriu un numar mare de pagini tiparite. Continutul este important, iar pentru foarte multe persoane, cu precadere persoanele fizice, considera ca „niste planse” reprezinta prea putin, ignorand de cele mai multe ori continutul multiplu prezentat intr-o singura plansa din proiect.
Despre cat de complet este proiectul procentul de adevar este la jumatate. Este cunoscut faptul ca pe piata exista societati de proiectare care livreaza proiecte incomplete, dar in egala masura, tot din dorinta de a obtine proiecte la un pret cat mai mic, beneficiarii aleg sa nu achite anumite onorarii pentru parti din proiect pe care le considera inutile, urmand sa gaseasca solutiile de rezolvare in executie.
Implicarea in implementarea proiectului poarta denumirea de asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada executiei lucrarilor. Aceasta asistenta presupune prestarea unor servicii care au o valoare si care in general se achita prin decont lunar. In cadrul asistentei tehnice proiectantii, fiecare pentru specialitatea sa (arhitectura, rezistenta, instalatii, etc) efectueaza vizite periodice in santier, intocmeste detalii de executie pentru clarificarea unor aspecte, emite dispozitii de santier, etc, iar aceasta activitate trebuie remunerata. In momentul in care in oferta initiala nu se regasesc aceste servicii sau au fost „taiate” de catre beneficiar, este normal ca proiectantul sa nu se implice in executia lucrarilor, decat atat cat este obligat prin legea calitatii in constructii, prin prezenta la fazele determinante in baza programului de control a calitatii lucrarilor.
Suplimentarile de buget apar ca urmare a intocmirii unei teme de proiectare incompleta sau datorita modificarilor multiple si semnificative ale conceptului. Valoarea de proiectare este dictata de foarte multi parametri, iar onorariul raportat la metru patrat este cea mai deficitara dintre toate optiunile de ofertare. Chiar si in acest caz, anumite conditii se impun pentru un imobil de 150mp si cu totul altele sunt pentru 300mp. Pe de alta parte introducerea unui nivel, mansarda de exemplu, conduce la noi solutii care trebuiesc cuprinse in proiect si aceasta munca suplimentara trebuie platita. Un alt exemplu de suplimentari de buget apar in momentul in care avizatorii solicita noi studii de fundamentare sau cand nu s-a mentionat in cadrul certificatului de urbanism necesitatea verificarii tehnice a proiectului sau cand numarul de exemplare letrice ale proiectului este mai mare decat uzualul de doua exemplare. Toate aceste servicii, indiferent ca se refera la munca intelectuala sau multiplicare si pregatire de dosare, inseamna costuri, acestea regasindu-se in suplimentarea bugetara invocata.
Pe langa cele cinci cele mai frecvente nemultumiri se pot adauga si altele, pentru care cu siguranta exista argumente solide din partea societatilor de proiectare in constructii. One Design incearca sa prezinte de la bun inceput costurile cat mai clare si cat mai bine definite, iar argumentatia arhitectilor nostri privind onorariile se bazeaza pe temeiul legal, experienta de peste 18 ani si buna cunoastere a demersurilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Incercam intotdeauna sa raspundem cat mai amplu tuturor intrebarilor, sa realizam bugete realiste, fara subdimensionari si care sa acopere tot palierul de activitati si servicii prestate. Din punctul nostru de vedere activitatea de proiectare are atat componenta de birou cat si elementele de teren, astfel ca ne implicam in absolut toate etapele si incercam sa convingem clientii asupra importantei prezentei proiectantilor in diverse momente cheie, prin justificari si fundamentari ale onorariilor noastre. Ne bucuram in momentul in care la finalul unui proiect, dupa receptia lucrarilor, ni se confirma ca am avut dreptate, iar beneficiarul este fericit ca nu a facut economie la serviciile de proiectare, economia reala fiind cea privind costurile de executie, gestionate de el cu sprijinul nostru.
arh. urb. Alexandru-Cristian BALAN
Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design