Impactul infrastructurii majore asupra dezvoltarii localitatilor

In toata mass-media se vorbeste permanent despre importanta dezvoltarii infrastructurii majore de transport a marfurilor si persoanelor, cu predilectie despre infrastructura rutiera. Faptul ca in Romania este in continuare nevoie de aceasta infrastructura este cat se poate de limpede. De aceea in materialul de fata vom face o scurta analiza a impactului asupra localitatilor.

Exista un numar considerabil de localitati care sunt amplasate in lungul cailor majore de circulatie, clasificate ca drumuri judetene sau nationale. Orice localitate care estre traversata de un DJ sau DN are o cu totul alta dezvoltare decat celelalte localitati. Totusi existenta unui DJ sau DN aduce cu sine atat puncte pozitive cat si puncte negative.

Dezvoltarea localitatii in lungul caii de circulatie conduce la extinderea pe o singura directie a localitatii si implicit aglomerarea principalului drum, descarcarea in acesta a tuturor arterelor mici perpendiculare pe el si care deservesc foarte putine gospodarii. O astfel de dezvoltare liniara determina si amplasarea obiectivelor de interes public in aceeasi directie si practic toata viata localitatii se desfasoara de o parte si alta a drumului. Astfel de dezvoltari sunt nocive pentru populatie si generatoare de pericole in fiecare zi. Nocivitatea este data de zgomotul general pe care il creeaza drumul si cei care il strabat in ambele sensuri, poluarea fonica fiind considerabila. Periculozitatea este determinata de interferenta dintre populatie si autovehiculele de toate categoriile, iar riscul de accidente este major.

Strabaterea unei localitati de catre un DJ sau DN creeaza cadrul propice pentru aparitia micilor afaceri in prima faza care datorita traficului rutier au posibilitatea de crestere, urmate de catre aparitia afacerilor medii si mari, a lanturilor operate de mari retaileri, etc daca comunitatea reuseste sa creeze un mic pol de dezvoltare urbana.

In egala masura, traficul mare de autovehicule genereaza poluare – praf, zgomot, noxe si afecteaza cadrul natural si antropic al localitatii. Implicit si lucrarile de mentenanta a drumului sunt mai dese si genereaza acelasi disconfort. Tot traficul mare genereaza si oportunitati pentru afecerile mici incepand cu spatiile de alimentatie publica si mic comert pana la comert mediu sau mare, servicii de tot felul si de ce nu chiar spatii de logistica, depozitare poate chiar si mica industrie.

Exista totusi o legatura directa intre dezvoltarea economica si trafic determinata de varsta populatiei si migratia acesteia. O localitate cu o populatie imbatranita, fara forta de munca in fapt, nu se va putea dezvolta. In schimb daca in satele adiacente, care poate nu au acces la DJ sau DN exista tineri care pot fi adusi sa lucreze in localitatea traversata de calea de circulatie majora, atunci afacerile locale au o sansa de a se dezvolta.

Exista si un alt aspect pe care trebuie sa il subliniam: amplasarea geografica si distanta pana la prima localitate dezvoltata. Aceste doua aspecte contribuie vital la dezvoltarea economica, deoarece o comuna de munte, greu accesibila, chiar daca este strabatuta de DJ nu va avea acelasi potential precum o comuna de campie. Iar cand localitatea este pozitionata la 30-50km de cel mai apropiat pol urbanizat atunci cresc exponential sansele dezvoltarii.  

Traficul mare de autovehicule genereaza si blocaje pentru ca in localitatile liniare trecerile de pietoni necesare transferului de persoana de pe o parte pe cealalta a drumului determina o sectionare a deplasarii, generand opriri bruste si implicit blocaje. Astfel, drumul care tranziteaza localitatea devine anevoios atat pentru cei aflati in deplasare intre doua puncte aflate la distanta considerabila, cat si pentru locuitori care vor intampina dificultati in accesibilitatea spatiului public.

Atunci cand drumul ce stabate o localitate devine foarte aglomerat si genereaza congestii de trafic, timpi lungi de deplasare, demareaza procesul de analiza a fezabilitatii construirii unei variante ocolitoare sau a unei „centuri ocolitoare” asa cum mai este cunoscuta in jargon. Daca proiectul de centura se dovedeste fezabil si are finantarea necesara, dupa finalizarea lucrarilor de executie localitatea va trece intr-o noua etapa, aceea de modificare a economiei locale. In lungul variantei ocolitoare vor aparea in timp spatiile de comert si distributie de dimensiuni mari controlate de catre operatori economici importanti si care vor veni sa investeasca in astfel de structuri daca vor avea forta de munca locala pe care sa o angajeze. Astfel de investitii sunt generatoare de venituri pentru bugetul local si conduc la cresterea bunastarii populatiei locuitoare. In acelasi timp, vechiul drum ce strabatea localitate se degreveaza de traficul de tranzit si ramane doar cel local, fiind mult mai adaptat locuitorilor.

Daca cumva de-a lungul timpului vechiul drum a trecut prin procese de extindere pentru a face fata traficului in crestere, odata cu aparitia variantei ocolitoare, acel drum va fi mult supradimensionat si ar trebui regandit pentru a oferi locuitorilor alt timp de spatiu public. Si aici intervine gandirea holistica a unui urbanist care dintr-un drum de 4 benzi poate creiona un drum local cu doar doua benzi si spatii verzi de aliniament pentru ameliorarea climatului. O alta interventie care poate fi realizata este cea de creare a unor sensuri giratorii care sa preia traficul pe strazile perpendiculare si care reduce in acelasi timp si viteza de deplasare. Fara traficul consistent anumite afaceri mici vor avea de suferit, poate chiar vor disparea, dar este inevitabil acest lucru in contextul schimbarilor aparute.

In general ar trebui evitate dezvoltarile liniare ale localitatilor in favoarea celor concentrice sau radiale pornind de la punctele de interes public local si creand poli de interes in jurul acestora. Si pentru a fi mai explicit sediul administrativ al localitatii (primaria) ar trebui pozitionat in zona centrala, iar scoala, gradinita, dispensarul sau piata in alte puncte pentru a polariza locuirea in jurul acestora. Avand in vedere schimbarile de conceptie piata, vechea agora, ar trebui sa beneficieze de spatii largi care sa permita crearea de cladiri pentru comert si servicii, zone de parcare, etc, toate ajutand populatia locala.

In cadrul ONE DESIGN incercam prin documentatiile de urbanism pe care le realizam sa imbunatatim si sa corectam diverse inadverente, gandindu-ne la binele locuitorilor dintr-o localitate si la ce putem face noi ca arhitecti si urbanisti pentru a crea cadrul propice pentru viitoare dezvoltari.

arh. urb. Alexandru Cristian BALAN

Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design